DAMASC (DIMASHQ), cea mai veche capitală. Situat în SV Asiei (Orientul Apropiat), la 33°30′ lat. N şi 36° 18′ long. E, într-o depresiune-oază (Ghutah) la poalele Munţilor Antiliban (Jebel esh Sharqi), oraşul are o continuitate pe aceeaşi vatră de peste 4 000 ani.
Numele oraşului (Dimashq) apare pentru prima oară în lista geografică a faraonului Tutmes (Thutmosis) al III-lea (sec. XV î.Hr.). Spre sfârşitul mileniului I î.Hr., devine capitala regatului arameilor, distrusă de către asirienii conduşi de Tiglat-palasar al III-lea în anul 732 î.Hr. Menţionat ca reşedinţă provincială asiriană, până în timpul lui Assurbanipal (669-626 î.Hr.), D. devine în perioada persană capitala „satrapiei” Trans-Eufrat. Centru comercial fără strălucire în perioada elenistică, D. renaşte sub stăpânirea romană şi bizantină (64 î.Hr.-635 d.Hr.), deşi în sec. V-VI d.Hr. este teatrul de luptă între armatele bizantine şi persane.
Arabii cuceresc oraşul în anul 635 şi îl transformă pentru un secol (până în anul 750) în capitala califatului lor, ce se întindea de la ţărmul Oc. Atlantic şi Spania până în valea Indusului şi Asia Centrală. După 750,- Damasc rămâne doar reşedinţă provincială arabă (capitala califatului se mută la Bagdad Si Baghdăd) şi otomană (după 1516, când este ocupat de Selim I). în perioada otomană este cunoscut ca punct de plecare al caravanelor cu pelerini spre locurile „sfinte” Mecca şi Medina. După ultimul război mondial, Damascul este proclamat capitala statului independent Siria.
Oraşul este traversat de râul Nahr Barada („Râul rece”) şi dominat de muntele Jabal Qăsyun (1 109 m), ale cărui pante golaşe contrastează cu livezile de portocali, caişi şi viile întinse ce însoţesc vatra oraşului în depresiunea Ghutah. Damasc prezintă moderne cartiere rezidenţiale, administrative, comercial- financiare, alături de care se află oraşul vechi cu farmecul bazarurilor („suqs”) şi monumente vestite în toată lumea. între acestea: Marea Moschee (Moscheea Umayyad), ridicată în anul 705 pe locul unei biserici din sec. al IV-lea, cetatea oraşului (din perioada romană, restaurată în sec. al XlII-lea), moscheea Taqiah (sec. al XVI-lea) ş.a.
Capitală a Siriei, oraşul Damasc, are o importantă activitate industriala (textile, încălţăminte, ciment, mobilă, marochinărie ş.a.), este primul centru financiar şi comercial şi cel mai mare centru cultural: universitate (f. 1923), muzee (cu celebre colecţii de piese romane din sticlă, obiecte din vechile centre Ugarit, Mari, Palmyra) ş.a.
Evoluţia numerică a populaţiei:
154 000 loc. (1896);
250 000 loc. (1915)
372 476 loc. (1932)
529 963 loc. (1963)
836 600 loc. (1973)
1 361 000 loc. (1989)
1 549 932 loc. (1994)
1 568 000 loc. (2005)
2,23 mil. loc. aglomeraţie urbană (2003).
http://www.ideisicuriozitati.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu