Minunea

     Se povesteşte despre marele gânditor şi filozof francez Blaise Pascal că, într-o zi, a dat întâlnire unui prieten într-un castel, pe vârful unei coline. După ce l-a aşteptat puţin, acesta a sosit cu chipul tulburat, hainele rupte şi trupul plin de vânătăi şi răni.
      “Ce-ai păţit?”, l-a întrebat Pascal. 
      “Nu-ţi poţi imagina minunea pe care mi-a făcut-o Dumnezeu chiar acum”, a replicat prietenul său. “În timp ce veneam încoace, calul meu a alunecat aproape de o prăpastie, eu am căzut şi, dându-mă peste cap şi alunecând, m-am oprit chiar pe marginea prăpastiei.
        Imaginează-ţi ce minune mi-a făcut Dumnezeu chiar acum!” Pascal a răspuns la acea mărturie: “Imaginează-ţi ce minune mi-a făcut şi mie Dumnezeu chiar acum, că, în timp ce veneam, nici măcar nu am căzut de pe cal!”

Adevarata Comoara

     Un tânăr era foarte supărat că nu are mai mulţi bani, că nu-şi poate cumpăra tot ce-şi dorea. Se plimba trist pe stradă, neştiind cum să iasă din această situaţie. Dar, cum mergea el aşa, s-a lovit deodată de cineva. Mare i-a fost mirarea să vadă că, din neatenţie, a dat peste un om sărman, fără vedere. Încerca bietul om să se ajute cu un baston şi să găsească drumul spre casă. Tânărul nostru l-a ajutat, conducându-l de braţ.
     Văzând cât sunt alţii de necăjiţi, tânărul nu s-a mai gândit, de atunci, decât la un lucru: cât de bogat este el. Nu avea bani pentru tot ce şi-ar fi dorit, dar avea comoara cea mai mare din lume, pe care banii nu o pot cumpăra: sănătatea cu tot ce izvorăşte din ea, putere de muncă, bucurie şi voie bună.
     Acum îşi dădea seama că sunt oameni care au rămas ologi în urma unor accidente. Dar picioarele sale îl puteau duce oriunde. Alţii au rămas orbi. El putea să vadă, însă, clipă de clipă, toate frumuseţile din jurul său.
     Există şi unii oameni care, din păcate, sunt orbi şi ologi sufleteşte, pentru că sufletul lor s-a golit de bucurie, de speranţă şi dragoste. Aceştia sunt cu adevărat nefericiţi.
Cu cât vei fi mai binevoitor, cu atât sufletul tău va avea mai multă linişte. Cel rău şi zgârcit nu dă niciodată nimic, nici măcar un pahar cu apă sau un sfat, chiar dacă aceste lucruri nu l-ar costa nimic. Un astfel de om mai este cu ceva de folos celorlalţi?
     Dacă ne vom uita în jurul nostru vom vedea că nimic nu trăieşte doar pentru sine. Până şi un copac obişnuit. Chiar dacă nu ne oferă fructe, ne dă cel puţin posibilitatea să ne odihnim un minut la umbra lui.

Suparare

     ”Cândva, un călugar era mereu irascibil. Se supăra foarte repede, aproape din orice. Deşi se ruga neîncetat la Dumnezeu să îl scape de supărare, de fiecare dată când se ridica de la rugăciune, se mânia pe unul dintre fraţi. La un moment a îndrăznit să-I spună lui Dumnezeu:
“Doamne, nu Te-am rugat eu să mă scapi de supărare? De ce mă laşi să mă cert cu fraţii aşa des?”. Dumnezeu i-a răspuns:
     “Cum vrei tu să exersezi refuzul supărării fără materie primă? Nu Mi-ai spus tu să te scap de supărare? De aceea îţi trimit mereu pe cineva, ca să ai ocazie să nu te superi chiar dacă îţi dă motiv. Tu poţi să înveţi să înoţi într-un bazin fără apă? Tot aşa este şi cu răspunsul Meu la rugăciunile tale! Numai tu eşti stăpân pe reacţiile tale”.
     Călugărul s-a luminat şi de atunci îşi spunea mereu: “Mă supăr doar când vreau eu”. Şi aşa a scăpat călugărul de supărare. ”

Pastrati-vă valoarea!

“Un cunoscut profesor din U.S.A si-a inceput seminarul in fata a 200 de studenti fluturand o bancnota de 20 de dolari.
- Cine doreste aceasta bancnota? intreba profesorul, iar sala se umplu de maini ridicate.
Apoi profesorul ia bancnota si o mototoleste apoi adreseaza aceeiasi intrebare:
- Cine doreste aceasta bancnota?
Mainele au ramas in aer.
Profesorul ia bancnota si o arunca pe podea o calca in picioare, o murdarese de praf, o sifoneaza groaznic.
-Cine doreste aceasta bancnota?
Mainele au ramas in continuare in aer.
- Stiti de ce doriti aceasta bancnota dupa ce a fost mototolita, sifonata, murdarita de praf si calcata in picioare?
Deoarece si-a pastrat valoarea.

De multe ori suntem cazuti la pamant, ne simtim murdari de deciziile luate, suntem sifonati verbal si fizic suntem improscati cu noroi de diverse persoane. Important este sa ne pastram valoarea. Omul trebuie iubit si catalogat dupa valoarea sa, nu dupa o anumita circumstanta sau imprejurare.
Pastrati-va valoarea oricare ar fi ea. Este singurul lucru ce nu va poate fi luat de nimeni si nimic.”