sâmbătă, 9 mai 2015

Amintiri din armata...

1.Fruntasul Popescu va fi pedepsit cu 5 zile de arest pe motiv ca a fost gasit cu o persoana de sex feminin la gardul unitatii în loc sa fie în pat…
2.Sergentul Popescu va fi pedepsit cu 5 zile de arest pe motiv ca imitând vocea locotenentului Ionescu a urlat ca un bou…
3.Instructia domnului medic militar Ionescu, cu tema „Cum ramân sanatos” se amâna pe motiv de boala…
4.Bagati la tartacuta, regulamentul nu poate fi încalcat absolut niciodata, cu exceptia situatiilor prevazute de regulament!
5.Sa nu mai prind picior de soldat nebarbierit prin unitate!
6.Mai rahat, nu mai misca în formatie ca te manânc!
7.O mâna criminala a dat cu piciorul si a spart chiuveta!
8.Am auzit un zâmbet în formatie!
9.Bateti trei pasi si începeti sa cântati cu stângul!
10.Sa nu mai prind televizorul mergând noaptea prin camera!
11.Daca sunteti prosti si nu tineti minte cumparati-va un carnetel si un pix si tineti-le la buzunarul de la piept, si va puteti nota. Uite asa ca mine…
12.Varianta: Daca sunteti prea prosti sa va aduceti aminte scrieti-va pe ceva. Si eu îmi sciu totul.
 13.Aveti grija la pragul ala de sus. Daca va dati cu capul de el ramâneti prosti pe toata viata. Si eu mi-am dat de trei ori, de aia stiu…
14.Unuia i se face morala în fata plutonului: Aveti în fata un magar si un porc…(urmeaza mustruluiala si la sfârsit)…treci la loc în formatie magarule!…
15.La instructia de front, dom’ plutonier ordona: „Pluton, alinierea în front câte unul! Pentru verificarea bocancilor, ridicati piciorul drept!”
Unul dintre soldati ridica, din greseala, piciorul stîng, la care dom’ plutonier, vazând si un bocanc stâng ridicat, striga imediat: „Ba, care ai ridicat amândoua picioarele?”
16.Sergentul catre soldati:
-Trebuie sa tineti dusmanul tot timpul în ochi…Ce te holbezi asa la mine soldat!?….
17.Dupa dus: V-ati parfumat ca niste curve! Numai nevasta-mea si fiica-mea se mai parfumeaza asa.

Despre sate

Reteaua asezarilor rurale. Satul


Reţeaua aşezărilor rurale, precum şi locuinţele şi amenajările sezoniere sau temporare (stâne, sălaşe, colibe, cabane etc.) reprezintă un element stadial în evoluţia habitatului rural, de la formele cele mai simple, arhaice, până la aşezările zilelor noastre, puternic diferenţiate ca mărime demografică, funcţie economică şi grad de modernizare. Satele au evoluat în timp şi spaţiu sub acţiunea hotărâtoare a legilor economico‑sociale şi sub influenţa geografică specifică marilor unităţi naturale, în cadrul cărora s‑au dezvoltat, înfăţişându‑se azi ca o „sinteză” vie şi deosebit de originală.
Satul, „… o verigă dintr-un lanţ care vine din urmă şi se va desfăşura înainte”… (I. Cornea, 1937), a constituit şi constituie încă elementul de bază al peisajului geografic şi al spaţiului rural, care se impune prin:
–  număr şi densitate considerabile;
–  modul relativ uniform de distribuţie în teritoriu;
–  morfostructura deosebit de variată, corelată cu gradul de fragmentare a reliefului, tipul de resurse;
–  presiunea crescândă asupra componentelor fizico-geografice ale spaţiului geografic etc.
Satul s-a transformat în timp din localitate unifuncţională, de importanţă locală, preponderent agricolă, caracterizată prin imobilism, stagnare, în aşezare cu caracter multifuncţional, integrată din ce în ce mai organic în teritoriu.
Definirea noţiunii de aşezare rurală, pe plan mondial, este foarte diferită, în funcţie de criteriile folosite: statistic, administrativ, legislativ, funcţional etc.
OECD (Organizatia pentru Cooperare Economică si Dezvoltare) foloseşte un singur indicator pentru a deosebi aşezările rurale de cele urbane, şi anume: numărul locuitorilor/km2. Sunt considerate aşezări rurale acelea în care densitatea populaţiei nu depăşeşte 150 loc./km2.
La nivelul UE, densitatea medie a populaţiei este de 115 loc./km2, criteriul folosit pentru departajarea satelor de oraşe fiind densitatea de până la 100 loc./km2. În Ungaria, o aşezare este considerată rurală dacă nu are statut urban, sau are statut urban dar numărul locuitorilor este sub 10.000 loc.
În ţara noastră statutul unei aşezări este reglementată prin lege, indiferent de mărimea demografică sau densitatea populaţiei.

Tipologia aşezărilor rurale
Literatura de specialitate cunoaşte a o mare varietate a modalităţilor de abordare a aşezărilor umane, de la cea empirică, bazată pe descrierea observaţiilor de teren, la demersul, în parte tot empiric, axat pe analiza reprezentărilor şi comportamentelor umane legate de habitat şi pe interpretarea lor axiomatică, până la modelarea cantitativă, sprijinit pe date statistice.

Tipuri genetice de sate şi forme de organizare socială în România
Satul românesc a reprezentat „firul” continuităţii poporului român pe teritoriul carpato‑dunărean, o formă de adaptare la mediul geografic, o adaptare la împrejurările vitrege prin care a trecut (invazii în decurs de un mileniu, bătălii, incursiuni de jaf) etc.
  • Primele aşezări rurale menţionate documentar sunt satele daco-romane, cunoscute sub denumirea de pagi şi vici, cu o populaţie ce practica agricultura, iar uneori şi mineritul.
  • H. Stahl apreciază că vechile sate româneşti, din evul mediu timpuriu, erau sate devălmaşe ale obştii ţărăneşti, care s-au transformat ulterior în sate răzăşeşti specifice Moldovei şi sate moşneneşti în Ţara Românească, ambele sate de ţărani liberi.
  • În perioada de înflorire a feudalismului, prin iobăgirea ţăranilor liberi în urma deposedării lor de pământ, apar satele de clăcaşi, ce aparţineau, de regulă, mănăstirilor sau boierilor.
Două topice de mare răspândire în lumea satelor, şi anume: selişti (silişti sau sălişti) şi slobozii, marchează o etapă de mari frământări în evoluţia aşezărilor rurale din România.
  • Seliştile sunt menţionate în documente cu două înţelesuri: fie de vatră de sat părăsit, pustiit (cel mai frecvent) din diferite motive, care ulterior a fost, în general, refăcut pe aceeaşi vatră; fie de loc cu grădini şi mici ogoare în jurul satului (mai rar).
  • Sloboziile apar încă din secolul XV, cu o accentuare a fenomenului în secolele următoare, şi reprezintă sate noi, create de mănăstiri şi nobili din locuitori „adunaţi” de prin alte locuri, care beneficiază de unele libertăţi, fiind slobozi de bir şi de taxe o anumită perioadă de timp.
Adesea, satele au fost întemeiate în urma deplasării populaţiei din satele preexistente spre alte localizări, din anumite motive. În acest sens amintim: „roirile”, „emigrările” populaţiei româneşti (ungureni) din interiorul arcului carpatic spre sud şi est, transhumanţa oierilor ardeleni, deplasările în grup ale populaţiei din motive politico‑sociale etc.
  • Satele roite. Roirea, un fenomen popular spontan, declanşat de creşterea populaţiei peste limitele capacităţii de absorbţie a vetrei satului şi efectuat în vederea căutării de noi ogoare, păşuni sau fâneţe – care generează noi sate în cadrul vechilor hotare de sat – s-a bucurat de o atenţie deosebită în literatura sociologică (D. Gusti, H. H. Stahl), istorică (N. Iorga, C. C. Giurescu) şi geografică (S. Mehedinţi, G. Vâlsan, V. Mihăilescu).
Considerăm roire numai acea mişcare spontană de grupuri umane, de amploare mai mare sau mai mică, care se limitează spaţial la hotarul satului „matcă” ce alimentează plecările, fiind generată, aproape în exclusivitate, de nevoia de noi terenuri agricole şi declanşată într‑o anumită fază de dezvoltare a satului „matcă”, şi anume, când creşterea densităţii populaţiei în vechea vatră şi presiunea demo-economică asupra terenului agricol existent depăşeşte nivelul de întreţinere, devenind iminentă necesitatea obţinerii unor noi suprafeţe agricole de către anumite contingente de populaţie.
Procesul se poate repeta în timp, acelaşi sat‑matcă generând unul sau mai multe sate noi, în funcţie de vitalitatea sa, mărimea moşiei şi caracteristicile substratului fizic, care pot deveni, la rândul lor, vetre de alimentare a unor noi roiri. De aici şi marea frecvenţă a satelor dublete „de sus” – „de jos”, „mic” – „mare”, „de câmp”, „de coastă”, a celor cu nume ce derivă din toponimul „poiană”. Satele roite apar cel mai frecvent în zona carpatică şi deluroasă dintre Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră.
Există păreri potrivit cărora aşezările omeneşti temporare, de tipul sălaşelor sau odăilor, au stat la temelia satelor roite.
Funcţia dominantă a sălaşelor (colibe, căsoaie) este cea pastorală – legată de creşterea animalelor, căreia i se asociază şi funcţia socială de a fi locuite de om, sezonier şi chiar permanent. Schimbările intervenite în urma evoluţiei raportului dintre cele două funcţii permit schiţarea principalelor etape ale dezvoltării sălaşelor spre statutul de aşezări permanent locuite (sate), proces deosebit de activ în decursul secolelor XV–XIX şi chiar prima jumătate a secolului XX:
      Într-o primă fază are loc instalarea sălaşelor (colibe, căsoaie) în sectoarele poienite, ca sedii ale activităţilor economice legate de recoltatul fânului, fiind locuite sezonier sau temporar, în sezonul cald al anului.
  • Schimbările radicale se produc în momentul în care funcţia productivă începe să fie concurată şi egalată de funcţia rezidenţială, chiar dacă administrativ şi, parţial, economic sălaşele rămân, în continuare, dependente de satul „matcă”. Acum apar şi schimbări evidente în aspectul, mărimea şi gradul de confort al acestor locuinţe.
  • Fenomenul de slăbire continuă a relaţiilor economice dintre sălaşe şi satele „matcă” şi dobândirea unei reale independenţe economice şi sociale duce, în cele din urmă, la formarea unui nou sat.
  • O importanţă deosebită în dezvoltarea reţelei de aşezări rurale l-au avut curenţii de populaţie, mai ales cele ale populaţiei româneşti din Transilvania, care au întemeiat numeroase sate în spaţiul extracarpatic, cu nume folosind determinativul de „Ungureni”. Prin emigrarea ungurenilor de pe versanţii nordici ai Carpaţilor Meridionali sau format, mai ales în zona subcarpatică, adevărate sate dublete „de Ungureni” şi „de Pământeni”, satele de ungureni fiind sate de colonizare liberă: Berevoieşti Ungureni, Măneciu Ungureni, Albeşti Ungureni, Tismana Ungureni, Bădeni Ungureni etc. (Mara Popp, 1943).
  • Alte sate, tot de colonizare liberă, s-au format prin deplasările în grup ale populaţiei din motive politico‑sociale, cum sunt satele înfiinţate de bănăţeni în Oltenia, în sec. XIV–XV (Almăjel, Cireşeni), sau cele înfiinţate de olteni în Banat, în sec. XVIII (Stinăpari, Cărbunari etc.). Tot în această categorie intră satele formate în urma procesului de transhumanţă a oierilor din Transilvania în Muntenia (Daia, Lisa, Ciopeea), în Dobrogea (Sibioara, Săcele, Galeşu, Făgăraşu Nou), în lunca Dunării (Olteni, Mârleanu) etc.
Dezvoltarea agriculturii în Câmpia Română şi Câmpia Moldovei, după 1829 (odată cu liberalizarea comerţului pe Dunăre şi desfiinţarea monopolului turcesc), dezvoltarea industriei extractive în anumite areale, a industriei forestiere în zona carpatică, împroprietăririle din 1864, 1921, 1945, amenajarea unor căi de comunicaţie în zonele mai izolate au dus la crearea unor sate noi, recunoscute după forma şi textura regulată în general.
  • Aşezările de împroprietărire, din punct de vedere istoric, ar putea fi incluse într-o categorie specială a aşezărilor de colonizare liberă. Totuşi, dacă se analizează cauzele proliferării lor, ele fac parte din grupul aşezărilor formate în perioada creşterii suprafeţelor arabile destinate culturii cerealelor, a trecerii de la economia pastoral‑agricolă la economia agricolă de tip cerealier, mai intensivă şi cu un necesar mai mare de forţă de muncă. Aşezările de împroprietărire s-au format în urma legilor agrare. „Explozia” acestui tip de sate începe însă odată cu „dotarea” cu pământ a însurăţeilor. Arealele cu cele mai mari densităţi de aşezări de împroprietărire se suprapun zonelor cerealiere din sudul ţării şi din Moldova.
Momente importante în evoluţia şi dezvoltarea aşezărilor rurale au constituit:
  • cooperativizarea agriculturii (încheiată în 1962), mecanizarea şi modernizarea ei, respectiv „privatizarea” ei prin Legea 18/1991;
  • industrializarea şi urbanizarea forţată începând, mai ales, cu anii ’70;
  • sistematizarea rurală, concepută ca un proces de transformare complexă a satului, de proliferare în rural a unor elemente de tip urban;
  • momentul decembrie 1989 şi perioada de tranziţie care a urmat, care au determinat mutaţii importante în structura internă a satelor, în structura sistemului de aşezări rurale, în organizarea spaţiului rural în general. Vatra satelor a încetat să îndeplinească doar o funcţie rezidenţială, crescând ponderea funcţiilor productive. Se observă chiar o tendinţă de zonare internă – funcţională a vetrei, asigurând condiţii optime pentru o bună organizare a serviciilor actuale şi viitoare.
Noua organizare a spaţiului, prin „implanturi” industriale, echipare tehnico‑edilitară, extinderea serviciilor a dat mediului rural o nouă structură, mult diferită de cea tradiţională.
Ca efect al procesului de mecanizare şi modernizare a agriculturii, aplicarea unor metode şi tehnici noi, însăşi agricultura s-a transformat dintr-o activitate primară într-o ramură economică tot mai intensivă, cu elemente de industrializare, o ramură de producţie ca oricare alta, în ciuda dependenţelor sale de ciclurile naturale. Prezenţa marilor centre urbane, dezvoltarea ramurilor industriei prelucrătoare au impus în aceste zone o specializare oarecare a agriculturii, orientarea producţiei agricole spre satisfacerea pieţelor de consum.
Perioada de tranziţie din anii ’90 şi‑a pus puternic amprenta asupra satului românesc şi asupra agriculturii, acestea cunoscând o evoluţie descendentă din toate punctele de vedere.
Reţeaua aşezărilor rurale permanente (sate) era constituită, la mijlocul secolului XX, din 15.221 sate, din care circa 45% aveau sub 500 de locuitori, iar 989 sate chiar sub 100 locuitori.
Cu ocazia reorganizării administrativ-teritoriale a României în 1968 sunt menţionate 13.123 de sate, dintre care 599 figurează ca localităţi componente ale oraşelor şi 232 ca sate ce aparţin municipalităţii şi oraşelor, fiind incluse în limitele administrativ-teritoriale ale acestora. Reducerea masivă a numărului de aşezări rurale permanente nu trebuie privită nicidecum prin prisma dispariţiei din teritoriu a peste 2000 de sate, deoarece a fost vorba, în primul rând, doar de modificări în statutul juridic al aşezărilor.
Buletinul Oficial din 1981 consemnează, de altfel, modificări în statutul juridic al 1823 de sate, din care 1749 au fost desfiinţate prin contopire, 53 au trecut în categoria oraşelor, iar 21 de sate au fost dezafectate în totalitate. Acelaşi act oficial menţionează însă 10 sate nou înfiinţate, rezultate în urma permanentizării funcţiei rezidenţiale a unor buchete de sălaşe. În anul 1989, încă 23 de sate trec în categoria oraşelor, la care, până în 2005, se mai adaugă 51 aşezări rurale, contribuind la reducerea numerică a satelor în continuare.
Paralel cu scăderea numărului de sate se observă creşterea ponderii satelor mici şi foarte mici (care, în anul 1966, reprezentau 38% din totalul aşezărilor rurale, pentru ca în anul 1977 să ajungă la 41%, iar în prezent la peste 45%, cu o frecvenţă mare în Podişul Mehedinţi, Podişul Bârladului şi în Carpaţi), redistribuirea populaţiei rurale la nivelul mediului sătesc, cu o concentrare a locuitorilor în sate mari şi foarte mari, cu o poziţie geografică favorabilă şi cu un potenţial economic, social şi cultural mult mai ridicat.
În ceea ce priveşte repartiţia satelor în teritoriu, se observă, în prezent, că aşezările rurale din zonele montane reprezintă doar 1,9% din numărul total al satelor şi concentrează 1,2% din populaţie. Ele sunt în general sate mici şi foarte mici sub aspect demografic, cu un grad de risipire accentuată a gospodăriilor. Este evidentă tendinţa de părăsire a satelor mici, cu accesibilitate redusă de pe platformele de nivelare inferioare sau din domeniul versanţilor, şi aglomerarea populaţiei rurale în zonele depresionare intra sau submontane, sau în zonele de contact marginal.
Zonele de deal şi de podiş, între 400-800 m, concentrează circa 20% din numărul total al aşezărilor rurale, care prezintă o anumită superioritate economică şi demografică faţă de cele din zona montană, datorită gradului de habitabilitate mai ridicat, varietăţii resurselor solului şi subsolului. Aici se înregistrează, de altfel, cea mai mare densitate a satelor cu valori între 8,1-12,0/sate 100 km, cu mult peste media pe ţară (5,5 sate/100 km).
Zonele de câmpie joasă, sub 200 m, şi celor piemontane înalte, precum şi unităţilor deluroase şi de podiş joase, între 200-400 m altitudine, le revin peste 78% din numărul satelor, constituind ariile cele mai intens locuite, cu toate că densitatea satelor înregistrează aici valorile cele mai scăzute (2-6,8 sate/100 km).

sursa: cyd.ro


Forma fetei arata temperamentul si personalitatea unei persoane

Temperamentul sta inscris pe chipul fiecareia. Forma fetei transmite o multime de lucruri despre personalitatea si caracterul unei persoane.

De multe ori se spune ca ochii sunt oglinda sufletului, insa si forma fetei poate transmite o multime de lucruri despre personalitatea si caracterul unei persoane. Trebuie doar sa stim semnficatia si cum sa o interpretam.
O data ce afli care este forma fetei tale, vei stii sa alegi felul in care sa iti tunzi parul, forma si lungimea sprancenelor, tipul machiajului si forma cerceilor.
Exista 9 forme faciale:
Pentru ca sa afli care este forma fetei tale, trebuie sa urmezi urmatorii pasi :
  • Prinde-ti parul la spate, eliberand fruntea si urechile.
  • Stand in apropierea oglinzii, deseneaza conturul fetei
  • Caracteristicile pe care trebuie sa le observi sunt urmatoarele :
De multe ori se spune ca ochii sunt oglinda sufletului, insa si forma fetei poate transmite o multime de lucruri despre personalitatea si caracterul unei persoane. Trebuie doar sa stim semnficatia si cum sa o interpretam.

Reguli pentru recunoasterea formei fetei

Ovala
Fruntea este mai larga decat barbia. Pometii sunt usor proeminenti.
Fata ovala este cea mai bine proportionata, cea mai frumos conturata si cea mai versatila, pentru ca iti ofera optiuni nelimitate pentru coafuri, rame de ochelari, cercei si sprancene. Posesorii acestei forme sunt persoane echilibrate, dulci si cuceritoare. Iubesc diplomatia, insa, de multe ori, actioneaza duplicitar. Majroitatea artistilor au fete ovale, ceea ce inseamna ca tendintele creative se manifesta puternic atunci cand vine vorba de ea.
Dreptunghiulara
Si ei sunt dominanti, dar folosesc mai putina forta decat altii. Se spune despre ei ca au mari sanse sa reuseasca in politica, afaceri sau sport. Sunt persoane echilibrate, amitioase si, uneori, melancolice. Prea melancolice.Fata este mai curand lunga decat lata. Are aproximativ aceeasi latime a fruntii si a maxilarului, iar barbia este destul de patrata.
Triunghi inversat
Nu este o forma comuna , se intalneste destul de rar. Fata este unghiulara. Fruntea este mai mica, putin mai ingusta. Fata este mai larga in zona tamplelor si se subtiaza usor spre barbie. Linia maxilarului este bine desenata, dar ingusta, iar fata se lateste catre pometi si tample.
Inima
Caracteristicile acestei forme sunt similare cu cele ale fetei ovale dar barbia este mult mai ascutita.
heartFata este mai lata in zona tamplelor si a fruntii, ingustandu-se in partea de jos care o barbie mica, deseori ascutita.



Triunghi
Sunt persuasivi, creativi si au temperament puternic. In acelasi timp, pot fi sensibili si se pot folosi de orice atu pe care il au pentru a obtine ceea ce isi doresc. Linia maxilarului este cea mai lata parte a fetei, pometii si tamplele fiind vizibil mai inguste.
Patrata
Fruntea, pometii si linia maxilarului au toate aceiasi latime. Maxilarul patrat este caracteristica de baza a acestei forme a fetei. Fata este usor colturoasa.
squareLa prima vedere, posesorii acestui tip de forma pot parea agresivi. Ambitiosi, uneori dominanti, sunt fericitii posesori ai unor minti analitice, hotarate si foarte ascutite. Fata are o linia a maxilarului foarte puternic conturata, iar linia fruntii este lata si dreapta.


Rotunda
Fata este pe cat de lata pe atat de lunga. Fata este lata in zona obrajilor. Chipul tau are o forma rotunjita.
oval1Se spune despre cei care au aceasta forma ca sunt sensibili si iubitori. Ei sunt cei alaturi de care se pot pune bazele unor relatii stabile si de lunga durata, bazate pe incredere si respect. Fruntea si barbia sunt rotunde, pometii sunt slab conturati dar relativ lati. Fata are aproximativ aceeasi latime si inaltime.


Diamant
diamondPometii sunt partea cea mai lata a fetei, aceasta ingustandu-se in egala masura care frunte si catre maxilar.



Alungita
Fruntea, pometii si linia maxilarului au toate aceiasi latime. Barbia este mai proeminenta. Fata are o forma alungita.
longSunt practici, pragmatici, meticulosi si muncitori cei care au aceasta forma. La capitolul trasaturi negative, se poate spune despre ei ca sunt putin narcisisti si ca nu au prea mare noroc in relatiile amoroase. Barbia si linia maxilarului sunt rotunjite, dar fata este destul de lunga
Iata ce spune forma fetei despre o persoana si ce mesaj primesc cei din jur in momentul in care o privesc:

Ce spune forma fetei tale despre tine si personalitatea ta. Invata sa ii citesti pe altii in functie de forma fetei lor

Forma fetei rotunda
Caracterisitici dominante: comunicativa, serioasa
Esti o optimista incurabila, care vede intotdeauna partea plina a paharului si ignora acele evenimente ce-i sunt nefavorabile. De altfel, chiar si in neplacerile care, inevitabil, ti se mai intampla, vei incerca sa identifici ”lectia” ce ti-ar putea fi utila pentru viitor. Evident, si simtul umorului este foarte dezvoltat si, datorita acestei calitati, te adaptezi extrem de usor, profitand de absolut orice ocazie ce-ti este benefica. Pe de alta parte, esti o adepta infocata a lucrului bine facut si nu dai inapoi nici in fata unor sarcini ce par, la o prima vedere, imposibile. Dedicata echipei din care faci parte, nu accepti individualismul in cariera, dar stii foarte bine sa te faci remarcata. Esti si o familista convinsa si, chiar daca ai venituri suficiente pentru a-ti permite un ajutor in gospodarie, nu te declari multumita decat de ceea ce faci tu, cu mana ta. Energia debordanta de care dai dovada face ca prezenta ta sa fie dorita in cercurile de cunoscuti, in care, de regula, ai rolul factorului echilibrant. Esti o foarte buna sfatuitoare pentru cei din jurul tau, deoarece reusesti sa treci cu usurinta peste momentele dificile, inspirand totodata o perspectiva optimista rezolvarii problemelor de moment. Poti depasi orice obstacol cu entuziasm si perseverenta si, in general, nu ai mari probleme sentimentale, tocmai datorita modului tau optimist de a aborda orice esec amoros.
Forma fetei ovala
Caracteristici dominante: analitica, tenace

Esti plina de energie si te simti ca pestele in apa, atunci cand toata lumea pare coplesita de stres. Foarte buna observatoare, iti urmezi cu tenacitate telurile, dand importanta si celor mai neinsemnate detalii tehnice. Personalitate dominanta, nu poti sa concepi alt loc ierarhic pentru tine decat cel de lider si esti oricand gata de a prelua noi si noi responsabilitati. Pe de alta parte, ai si o inclinatie serioasa pentru viata mondena, iar firea ta expansiva, mereu pusa pe glume si sotii, te face o prezenta agreabila la orice tip de petrecere, oricat de de simandicoasa ar fi. Pretuiesti familia si prietenii, insa pe primul loc vor fi intotdeauna activitatile legate de cariera. in plan sentimental, dovedesti un romantism usor desuet, esti devotata si, uneori, mult prea generoasa in sentimente. Fire artistica prin excelenta, iubesti frumosul in toate formele sale si cauti sa te inconjori de reprezentari ale esteticului din toate zonele artei. Din punct de vedere fizic, esti extrem de atragatoare si poti seduce orice barbat doresti, insa poti fi si foarte usor ranita sufleteste, deoarece te increzi in altii cu foarte multa usurinta. De asemenea, ai si tendinta de a trece, aproape instantaneu, dintr-o extrema in alta, succesiunea rapida de stari sufletesti derutandu-l si descurajandu-l pe partenerul sentimental.

Forma fetei triunghiulara
Caracteristici dominante: ambitioasa, egoista

”Scopul scuza mijloacele” este dictonul tau de viata. Nimic nu pare a avea prea multa importanta pentru tine, atata timp cat iti poti atinge obiectivul fixat. Cauza unei astfel de atitudini consta in fondul pesimist destul de consistent pe care personalitatea ta il are, iar o astfel de perceptie a realtatilor te indeamna deseori sa fortezi limitele, chiar si atunci cand nu este nevoie. Pe de alta parte, insa, loviturile sortii te pot determina destul de usor sa te retragi in propria carapace si-ti taie elanul creativ. Natura ta introspecta te izoleaza chiar si in mijlocul unei multimi, atat prin preocupari, cat si prin modalitatea de abordare a unei relatii. Legi greu prietenii si nu prea stii sa raspunzi corespunzator manifestarilor de simpatie. Ai si o aplecare destul de insemnata pentru critica si barfa si deseori esti acuzata de nerecunostinta. Dincolo, insa, de aceste aspectele negative ale personalitatii tale, ce pot fi mai atenuate ori mai accentuate,
ai o doza importanta de originalitate, ce poate constitui un atu important intr-o cariera artistica. Ideile tale, de cele mai multe ori iesite din comun, precum si modalitatile excentrice de punere a lor in practica, impresioneaza pe cei din jur si pot fi si o baza reala pentru un succes profesional deosebit. Viata sentimentala are deseori si ea un caracter excentric, segmentata in multe pasiuni vulcanice ce se succed cu rapiditate, insa adevarata dragoste nu poate fi pentru tine decat unica. in ciuda unei aparente de fragilitate, esti greu de ranit din punct de vedere sentimental, tocmai din cauza reticientei tale vizavi de relatiile interumane.

Forma fetei patrata
Caracteristici dominante: practica, organizata

Esti ceea ce se cheama un om de incredere! Aptitudinile tale te recomanda pentru postura de cel mai bun organizator al unui eveniment, de cel mai bun gestionar al unui departament, ori de cel mai eficient contabil. Esti ambitioasa, uneori cam incapatanata, dar simtul practic deosebit transforma incapatanarea ta din defect in calitate. Calea afirmarii tale profesionale o reprezinta perseverenta
si abordarea practica a tuturor problemelor ivite. Iubesti riscul, si chiar ai nevoie de andrenalina, dar nu recurgi la o tactica riscanta decat atunci cand perspectiva beneficiilor are sanse mari de realizare. Esti energica si dai aparenta unui calm desavasit, insa in lumea ta interioara esti extrem de agitata. Nu te sperie deloc perspectiva schimbarilor majore, iar oportunismul este a doua ta natura. incerci sa te afirmi cu orice pret, ceea ce duce de multe ori la conflicte cu persoanele apropiate. |n plan sentimental nu prea esti expusa la deceptii. Fina observatoare a naturii masculine, stii sa alegi exact barbatul de care ai nevoie la un anumit moment pentru indeplinirea unui scop clar definit. Aceasta ”utilitate” pe care o aplici si in viata sentimentala te va feri de necazuri, dar pe de alta parte te va priva de emotia specifica unei pasiuni dezinteresate, ceea ce, inevitabil, duce la un gol sufletesc profund.

Inca nu esti sigura de forma fetei tale? Fa testul de mai jos!
ruler Masoara lungimea fetei cu o rigla. In cazul de fata lungimea este de 8 cm.
Imparte lungimea la 3. In cazul de fata 8 impartit la 3 fac 2,67.
Masoara lungimea de la varful nasului la barbie. In acest caz rezulta o treime din lungimea fetei.
Daca acest numar este  mai mare decat primul numar, 2,67 inseamna ca ai o fata lunga. Daca acest numar este mai mic decat primul numar (2,67) inseamna ca ai o fata rotunda.
Daca acest numar este egal cu primul numar inseamna ca ai o fata ovala.

sursa articolului: cyd.ro

Felicitari Craciun

Chaplin's Time Traveler - Calator in timp in filmele lui Chaplin