Palatul Brancovenesc se afla la Potlogi, jud. Dambovita si a fost construit de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti. Fatada orientata spre un elesteu are o dubla loggie, iar pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de foisorul cu scara exterioara, asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana. In varianta de la Potlogi, ele sunt realizate in stuc.
In drumul dintre cele doua capitale, Targoviste si Bucuresti, marele voievod Constantin Brancoveanu avea obiceiul de a se opri, de fiecare data, la mosia sa din Potlogi, actualmente in judetul Dambovita, unde la 1698, ridicase un minunat palat, daruit lui Constantin, fiul sau cel mare, dupa cum se spune si in pisanie: “Aceste case din temelia lor sunt inaltate de luminatul domn Io Constantin Basarab Voevod fiului sau Constantin Brancoveanul, incepandu-le si sfarsindu-le la 7206 (1698) si la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”.
Potlogii au fost intaia mosie de care a fost legat Constantin Brancoveanu, inainte de a ajunge domn al Tarii Romanesti. Mosia fusese, in veacul al XVII-lea, a postelnicului Dima si a jupanesei sale Dragna, care construisera aici casa veche, din care se mai pastreaza astazi numai pivnitele in plan patrat, cu patru calote sprijinite pe arce dublouri, descarcate pe un stalp central. Intaia cladire pe care Brancoveanu o inalta pe aceasta mosie este biserica purtand hramul Sfantului Dumitru, zidita in 1693, care va suferi unele refaceri in 1904.
De-a lungul vremii, mosia Potlogi s-a tot intins, iar voievodul a delimitat limpede incinta palatului, prin ridicarea unei curti dreptunghiulare, din caramida, ce a primit si alte adaugiri: turnul portii de la intrare, cu camere de garda, si cuhnia domneasca. Palatul, de mari dimensiuni (32m lungime si 23m latime) se afla in centrul acestei incinte, cu fatada principala spre helesteul din fundul curtii. Pe latura aceasta se afla, ca si la Mogosoaia, cel mai frumos element arhitectural: loggia dubla, pe doua niveluri (parter si etaj), de unde se deschide privirii, mirifica perspectiva a parcului si lacului. Voievodul isi vizita deseori resedintele preferate, supraveghind lucrarile ce se efectuau la Potlogi ori la Curtea Domneasca din Targoviste.
In mare se aseamana destul de mult cu palatul de la Mogosoaia, in special datorita prezentei foisorului impunator in partea din fata a cladirii – reprezentand principala cale de acces in palat – si loggiei cu coloane in spate, legate intre ele printr-o sala sau hol lung care formeaza un fel de ax al intregii cladiri.
Se pare ca prezenta loggiei nu se datoreaza vreunei influente italiene sau turcesti, asa cum s-a speculat, ci „reprezinta mai degraba o adaptare la tipul local al palatului senioral bizantin, de care se leaga atat prin materialele si procedeele de constructie, cat si prin sistemele de boltire si de decoratie”.
Rolul loggiei si al camerei deschise era acela de a oferi privirii gradina si lacul care existau candva in spatele palatului, deschizand interiorul palatului spre exteriorul naturii.
Zidul ce imprejmuieste curtea interioara a Palatului.
Principala caracteristica a acestui stil folosit la construirea Palatului de la Potlogi, este tratarea peisagistica elaborata ce cuprinde gradini si zone cu apa, centrate pe un palat a carui simetrie interioara este incadrata de peisajul inconjurator. Exemple suplimentare ale acestui stil se intalnesc in sculpturile si picturile murale, care sunt caracterizate de exaltare similara naturii, dupa cum e evidenta si in recurenta motivelor florale si vegetale.
La 24 iulie 1699, domnul pleca de la Bucuresti la Potlogi, “de au vazut casile Mariei Sale ce sa lucra acolo”. si, dupa cum scrie cronicarul Radu Greceanu, “de acolo au mersu la Targoviste, sosindu-se la iulie 31 dni. si, dupa venirea Marii Sale la Targoviste, s-au ispravit si foisorul cel boltit din gradina domneasca, care den trecutul an incepuse de sa zidise, iar intr-acest an s-au ispravit si alte podoabe ce l-au infrumusetat, cum sa si vede, ca e foarte ciudat”.
Dupa zugravirea Bisericii Domnesti de la Targoviste si pardosirea ei cu lespezi de piatra, si tarnosirea Bisericii Sfantului Dumitru, din acelasi oras, Brancoveanu s-a oprit iar la Potlogi, in drum spre Bucuresti, dupa cum scrie acelasi Radu Greceanu: “A doua zi, octombrie 27 dni, s-au radicat Maria Sa cu totul de au purces si au mersu la Potlogi, unde si casile de acolo ispravite gasindu-le de zidit, numai doua zile au zabovit. Deci au purces de au mers la Mogosoaia si de acolo au venit la scaunul Bucurestilor la noiembrie 1 dni, leat 7207 (1699), impreuna cu toata boierimea viindu cinesi la casile lor”.
P.S.
Casa de vanzare in apropierea Palatului Brancovenesc din Potlogi.
Pentru mai multe detalii urmati linkul urmator:
