Stramtoarea Bosfor

BOSFOR (KARADENIZ BOGAZI), cea mai îngustă strâmtoare maritimă intercontinentală.

Uneşte Marea Neagră cu Marea Marmara (Marmara Denizi), având o lungime de cca 30 km şi o lăţime de 660-3 800 m; separă continentul Europa (Pen. Balcanică) de continentul Asia (Pen. Asia Mică); lăţimea minima o prezintă în partea sa centrală (Rumeli Hisari).

La origine a fost o vale fluviatilă invadată în Cuaternar de apele marine. în prezent, acest braţ maritim, cu o istorie zbuciumată, are adâncimi cuprinse între 33 şi 80 m şi asigură un schimb de ape cu salinitate diferită între cele două mări: din Marea Neagră trec anual cca 325 km3 apă cu salinitate scăzută (18%o) prin curentul de suprafaţă al strâmtorii, în timp ce la adâncime trece în sens invers un volum de 175 km3 apă cu salinitate ridicată (3896o). Bosfor, important punct geostrategic, a trezit interes din vechi timpuri, constituind scena a numeroase confruntări militare: între perşi şi greci (,Războaiele medice” şi, apoi, invers), între otomani (turci) şi veneţieni, ruşi etc.

Pe malurile Bosforului a înflorit capitala Imperiului Bizantin (Constantinopol) şi apoi a Imperiului Otoman (sub numele de Istanbul). în prezent, peste Bosfor se arcuiesc două mari poduri rutiere suspendate, cu deschiderea principală de peste 1 000 m (1 074 m la podul Bogazigi Kdprusu, finalizat în 1973, şi 1 012 m la podul Fatih Sultan Mehmet Kopriisu, dat în folosinţă în 1988), care facilitează legăturile Europei cu Orientul Apropiat.