Everestul la plimbare

     Vârful Everest a fost atent analizat, în ultimii zece ani, de oameni de știință din Administraţia Naţională de Cartografie şi Informaţii Geologice din China. Aceștia au ajuns la concluzia că, în perioada 2005-2015, cel mai înalt vârf din lume s-a deplasat cu o viteză medie de patru centimetri pe an, spre nord-est, și că s-a înălțat cu 0,3 centimetri pe an.

     Dar acestea nu sunt singurele modificări pe care le-a suferit muntele Everest. În urma cutremurului devastator din Nepal din 2015, care a avut loc pe 25 aprilie, poziția Everestului s-a schimbat. Muntele s-a mutat cu trei centimetri către sud-vest, adică direcția opusă față de cea pe care se deplasase, până atunci, cel mai înalt vârf de pe Terra. În schimb, altitudinea Everestului nu s-a modificat, conform The Guardian.

     „Muntele s-a mișcat constant către nord-est, iar cutremurul l-a făcut să se deplaseze un pic în direcția opusă. Scala acestei mișcări este normală și nu va afecta viața în zonă”, a declarat Xu Xiwei, de la Administraţia Naţională de Cartografie şi Informaţii Geologice din China, potrivit China Daily.

     Cercetătorii care au descoperit aceste schimbări au oferit și explicațiile aferente. Se pare că aceste deplasări ale Everestului se datorează faptului că vârful este situat între două plăci tectonice, cea indiană și cea continentală, plăci care se mută frecvent și care determină seisme foarte puternice. De asemenea, toate aceste ciocnini dintre plăcile tectonice contribuie la schimbări geografice în partea de sud-est a Asiei, asupra climei și a mediului înconjurător.

     Potrivit unui raport al China Daily, cel de-al doilea seism din aprilie, cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, nu a produs deplasări ale muntelui.

sursa:  emunte.ro

Cele mai populate 10 orase ale planetei

1.Tokyo, Japonia - 34.000.000 locuitori
      Capitala Japoniei este, de departe, cea mai mare aglomerare urbana al Terrei. Cu cei 34.000.000 de locuitori, incluzand aici populatia din prefecturile Yokohama, Kawasaki si Saitama, Tokyo depaseste cu aproape 10 milioane de suflete orasul situat pe locul 2 in acest top. Iar cifrele care sa descrie uriasul conglomerat urban nu se opresc aici. Tokyo se intinde pe o suprafata de 2,187 de kilometri patrati, de aproape 10 ori mai mult decat Bucurestiul, este considerat cel mai scump oras al lumii pentru expati si, totodata, este clasat intre primele trei orase ale lumii ca nivel de trai. In acelasi timp, Tokyo este unul dintre cele mai puternice centre economice ale lumii, cu o paritate a puterii de cumparare de 1,48 trilioane de dolari americani. Tot in capitala nipona se afla si sediul guvernului, Palatul Imperial si resedinta familiei imperiale japoneze.

 2.Seul, Coreea de Sud - 24.400.000
     Un gigantic furnicar, astfel poate fi caracterizat Seulul, orasul cu o densitate incredibila a populatiei, 17.288 de locuitori pe kilometru patrat. Considerat cel de al 6-lea centru economic al planetei, conform prestigioasei reviste Forbes; gazda a unor concerne uriase (Samsung, LG, Hyundai); cel mai scump oras al Asiei si cel de al treilea al lumii; Seul este si detinatorul unei populatii al carui numar depaseste, spre exemplu, totalul populatiei Romaniei, 24.400.000 de locuitori. Evident, si in cazul Seulului, au fost adaugati si locuitorii din districtele invecinate: Bucheon, Goyang, Incheon, Seongnam si Suweon.

 3. Guangzhou (Canton), China - 24.200.000 locuitori
      Oficial, Canton, numele europenizat de catre portughezi dupa cel al provinciei Guangdong, este cel mai mare oras din sudul Chinei si al treilea al acestei tari dupa Beijing si Shanghai. Cu toate acestea, daca adaugam si populatia din districtele Dongguan, Foshan, Jiangmen si Zhongshan, precum si pe cea din delta aflata in sudul orasului, numarul locuitorilor atinge o suma fabuloasa... peste 24 de milioane de locuitori, suficient cat sa propulseze Cantonul pe locul 3 in topul celor mai populate orase ale lumii. Datorita acestui fapt, Guangzhou (Orasul Floare) si fabulosul Stadion Olimpic din aceasta uriasa urbe ar fi trebuit sa fie propus pentru gazduirea Olimpiadei de Vara din anul 2008. Doar o decizie intarziata a guvernului chinez a facut ca Beijing sa fie orasul propus pentru candidatura in vederea organizarii Jocurilor Olimpice.

4. Mexico City, Mexic - 23.400.000 locuitori
      Doar 3 milioane de locuitori numara Mexico City (Ciudad de Mexico) in anul 1950. Nimeni nu isi imagina atunci, probabil, ca peste numai 6 decenii, capitala Mexicului avea sa devina unul dintre cele mai populate centre urbane ale lumii. Practic, astazi, incluzand districtele Nezahualcoyotl, Ecatepec si Naucalpan, Ciudad de Mexico atinge uluitoarea cifra de 23.400.000 de locuitori. De ramarcat este si faptul ca Mexico City strange mai bine de o cincime din populatia totala de 111 milioane de locuitori a Mexicului. Este, cu siguranta, cel mai populat oras atat din America Centrala cat si din America de Sud si depaseste, ca putere economica, tari puternic industrializate, precum Taiwanul sau Iranul. Datele oferite de Forbes sustin faptul ca Mexico City se afla pe un meritoriu loc 8 intr-un top al celor mai bogate urbe din lume.

5. Delhi, India - 23.200.000 locuitori
      Alaturi de districtele invecinate: Noida, Gurgaon, Greater Noida, Faridabad, New Delhi si Ghaziabad, Delhi a reusit sa surclaseze Mumbaiul cu aproape 400.000 de locuitori, si sa devina cel de al 5-lea oras din lume ca numar al locuitorilor. Aproximativ 23,2 milioane de persoane traiesc in Delhi, unul dintre cele mai mari centre culturale, politice si comerciale ale Indiei. Orasul gazduieste, printre altele, Parlamentul Indiei, iar districtul New Delhi a fost declarat capitala a tarii in anul 1947, odata cu dobandirea independentei Indiei fata de Marea Britanie.

 6. Mumbai, India - 22.800.000 locuitori
      Cu o populatie totala de 22,8 milioane de locuitori, dintre care 13, 8 milioane traiesc in zona urbana propriu zisa (restul regasindu-se in districtele Bhiwandi, Navi Mumbai, Kalyan, Thane si Ulhasnagar), Mumbaiul, capitala a statului indian Maharastra, a fost declarat cel mai bogat oras al Indiei. Nivelul ridicat de trai al acestui oras, nivel cu mult peste media generala a Indiei, atrage anual sute de mii de locuitori din toate colturile tarii, ceea ce face din Mumbai unul dintre orasele cu adevarat cosmopolite ale lumii. Tot la Mumbai, alaturi de institutii financiare de prestigiu (National Stock Exchange of India, Bombay Stock Exchange sau Reserve Bank of India) se gaseste si centrul industriei cinematografice indiene, Bollywood ...

 7. New York, SUA - 22.200.000 locuitori
     Aria metropolitana a New York-ului este, de departe, cea mai populata din Statele Unite ale Americii, depasind Los Angelesul cu aproape 5 milioane de locuitori. Casa a amerindienilor Lenape, apoi poarta a imigrantilor catre Lumea Noua, orasul numit pe vremuri New Amsterdam a ajuns astazi unul dintre cele mai mari centre urbane din lume, cu o populatie de 22.200.000 de locuitori, cifra la care se adauga o densitate incredibila de 17.400 de locuitori pe kilometru patrat. New York-ul este, totodata, un simbol al capitalismului de tip american, al libertatii si al democratiei nord-americane. Statuia Libertatii, Times Square, Broadway, Wall Street, Chinatown, podul Brooklyn, Mahatannul, sau prestigioasele universitati Columbia si New York sunt doar cateva dintre simbolurile megalopolisului american.

 8. Sao Paolo, Brazilia - 20.900.000 locuitori
     Cine oare nu a auzit de Sao Paolo, cel mai mare oras al Braziliei, cel mai bogat centru urban din emisfera sudica a planetei si cel de al 8-lea oras ca numar de locuitori din lume? Ei bine, Sao Paolo, uriasa urbe braziliana, strange in aria sa metropolitana nu mai putin de 20.900.000 de locuitori dintre cei 192.300.000 de cetateni ai Braziliei. Cunoscut pentru arhitectura sa unica, multimea de zgarie-nori, festivalurile, carnavalurile exotice anuale si dimensiunile uriase ale flotei sale de elicoptere, gigantul Sao Paolo are un motto care nu mai lasa loc de nicio interpretare: "Non ducor, duco!" - Nu sunt condus, eu conduc!

 9. Manila, Filipine - 19.600.000 locuitori
      Nu mai putin de 16 orase si municipalitati formeaza aria metropolitana a Manilei, capitala Filipinelor si cel mai aglomerat oras ale lumii. 43,079 de locuitori pe kilometru patrat, la un total al populatiei de 19.600.000 de locuitori, cifra la care se adauga cei peste 1 milion de turisti care viziteaza anual acest furnicar din sud-estul Asiei. Botezata Perla Orientului inca din perioada primilor colonisti europeni, Manila mai era numita si Far East, o parafrazare a Far West-ului nord american. Fortul medieval Santiago, Parcul Rizal, Centrul cultural, Palatul Malacanang si Catedrala Manila reprezinta unele dintre cele mai mari atractii turistice ale capitalei filipineze.

 10. Shanghai, China - 19.400.000 de locuitori
      Este, practic, cel mai mare oras, ca intindere, al Chinei si unul dintre cele mai populate ale lumii. Cu o populatie ce tinde spre 20 de milioane de locuitori, Shanghai-ul creste inca, din acest punct de vedere, cu o viteza ametitoare si ameninta pozitiile megalopolisurilor de pe primele locuri ale acestui top. Urbe destinata initial industriei piscicole si celei a tesaturilor, Shanghai a cunoscut un boom economic fara egal in istoria Chinei odata cu deschiderea sa, in anul 1842, catre comerciantii straini si datorita pozitiei favorabile a portului sau. Astazi, orasul este cel mai mare centru financiar din partea continentala a Chinei si una dintre cele mai apreciate destinatii turistice din aceasta parte a lumii. Anual, peste 1 milion de oameni de afaceri din toata lumea suplinesc numarul locuitorilor chinezi, alaturi de cei aproape 5 milioane de chinezi din prefecturile invecinate: Anhui, Jiangsu si Zhejiang

Un oraş de un miliard de dolari în SUA unde nu locuieşte nimeni

Americanii vor construi un oraş de la zero în New Mexico, cheltuind aproximativ un miliard de dolari, însă nu nicio pesoană nu va putea locui aici.
Cel mai modern oraş din lume va fi construit în New Mexico în Lea County,  scrie Fox News. Este vorba despre un oraş care se întinde pe 40 de km pătraţi şi unde vor fi testate cele mai moderne tehnologii din lume, de la sisteme inteligente de controlare a traficului, la reţele de comunicaţii de ultimă generaţie.

Oraşul va avea şosele pe care vor circula maşini fără şofer, case şi scoli dotate cu toalete şi maşini de spălat inteligente, dari niciun locuitor.

Acest lucru va permite cercetătorilor să testeze tehnologii noi fără să pună în pericol viaţa cuiva. Proiectul, în valoare de un miliard de dolari, a fost câştigat de compania Pegasus Holdings.  Bob Brumley, director la Pegasus Holdings, a declarat ca lucrările la oraş vor începe în 30 iunie şi în construirea lui se vor inspira după unul real, Rock Hill.

Acest proiect va genera 350 de locuri de muncă permanente şi 3.500 temporare. Nu se ştie dacă la finalul proiectului oamenii se vor putea muta aici sau va rămâne un oraş fantomă.

 Sursa: www.capital.ro

Balcic

      Balcic (în bulgară Балчик) este un oraș la țărmul Mării Negre, în nord-estul Bulgariei, regiunea Dobrici, la o distanță de 42 km deVarna. În prezent este una dintre atracțiile turistice ale Bulgariei la Marea Neagră. În perioada 1913 - 1940 a aparținut de Regatul României împreună cu restul Dobrogei de Sud, în urma celui de al doilea război balcanic (iunie - august 1913). În 1940,Cadrilaterul, inclusiv Balcicul, a fost redobândit de Bulgaria.

      Aici se află Castelul din Balcic, reședința de vară preferată a Reginei Maria, înconjurat de o la fel de celebră grădină botanică unicat în Europa centrală și de est, în special datorită colecției de cactuși.

Datorită versanților de calcar din perimetrul său, localitatea a fost supranumită Orașul Alb. Întreaga zonă a fost numită Coasta de Argint din aceleași motive.

Controversele din jurul hărţii lui Piri Reis

     Una din hărţile amiralului turc din secolul 16 Piri Reis stârneşte controverse şi poate da peste cap toată istoria umanităţii.
     Concluziile savanţilor – o hartă făcută din avion sau alt aparat de zbor, o hartă mai veche decăt gheaţa care acoperă Antarctica, o hartă mai detaliată decât hărţile tactice ale armatei americane, o hartp pe care a folosit-o şi Columb ca să "descopere" America – o hartă venită din adâncurile istoriei umanităţii care ne poate schimba sistemele de valori sau istoria aşa cum o ştim.
     Piri Reis a fost un faimos amiral turc din secolul 16, care avea ca pasiune colecţionarea de hărţi de navigaţie vechi. După o bătălie pe mare, amiralul a capturat câţiva marinari duşmani. Unul dintre ei, ca să scape cu viaţă, s-a lăudat că a fost pilot în flota lui Columb pe parcursul celor trei voiaje ale acestuia în Lumea Nouă. Piri Reis, întotdeauna în căutare de noi informaţii, l-a întrebat pe om dacă Columb a descoperit Lumea Nouă din întâmplare sau ştia că există pământ peste ocean. Pilotul i-a răspuns că acesta avea o hartă, a cărui copie o deţine şi el, şi pe care i-a înmânat-o amiralului. Acesta, folosindu-se de ea şi de colecţia lui de hărţi antice, a desenat o hartă a lumii în 1513. Aceasta este povestea hărţii lui Piri Reis, mai mult sau mai puţin romanţată.   
     Surprizele şi semnele de întrebare de-abia acum încep.
     În 1929, un grup de istorici, cercetând secţiunea haremului Palatului Topkapî din Istambul, a găsit această hartă într-o grămadă de moloz. Istoricii au fost uimiţi când au descoperit că harta prezintă clar coasta de nord şi de sud a continentului american. Şi mai uimiţi au fost să descopere pe vechea hartă făcută la 1513 continentul Antarctica, care nu a fost descoperit până în 1818.
     În 1953, un ofiţer al marinei turce a trimis harta lui Piri Reis inginerului şef al Oficiului Hidrografic Naval al Statelor Unite. Pentru a o cerceta, acesta i-a cerut ajutorul căpitanului Arlington T. Mallerey, cu care mai colaborase, o autoritate în materie de hărţi antice. Raportând harta la cele existente, aceasta nu numai că s-a dovedit a fi perfectă, dar chiar a mai adus corecturi hărţilor moderne. De exemplu, pe harta lui Piri Reis, Groenlanda e reprezentată prin două insule separate. Această informaţie a fost confirmată recent de un explorator polar francez, care a descoperit cu ajutorul sondelor că sub stratul de gheaţă sunt într-adevăr două insule. În Antarctica, prin acelaşi procedeu s-a descoperit că sub calota de gheaţă există văile şi munţii descrişi de harta lui Piri Reis, deoarece harta reproduce nu numai conturul continentelor, ci dă şi indicaţii topografice privind interiorul acestor continente. Lanţurile muntoase, vârfurile, insulele, fluviile şi platourile sunt însemnate cu cea mai mare exactitate.
     Confirmând toate acestea şi multe alte lucruri, cartografii Marinei Americane au ajuns la următoarele concluzii:

     1. Columb a avut o hartă în călătoria sa spre America, care arată coastele Yucatanului, Guatemalei, Americii de Sud până la Strâmtoarea Magellan şi o mare parte a coastei Antarcticii.
     2. Harta originală are cel puţin 5.000 de ani, iar unele date arată că poate chiar mai mult. Unele părţi de uscat care apar pe hartă sunt acoperite de gheţuri de mii de ani.
     3. Doar cartografi foarte experimentaţi din zilele noastre ar putea desena o hartă cu un grad de acurateţe atât de mare, şi numai dintr-un avion.
     Ca să adâncească misterul acestei hărţi, studii ale unor profesori ca Charles H. Hapgood şi Richard W. Strachan au arătat că originalul hărţii dupa care s-a inspirat Piri Reis a fost o fotografie aeriană de la o foarte mare înălţime, deoarece harta seamănă perfect cu o fotografie a Pământului realizată din satelit, unde, datorită formei sferice a Pământului, continentele situate mai departe de centrul imaginii "alunecă în jos", la fel ca pe harta lui Piri Reis.
     Căpitanul Mallery susţine de asemenea că harta nu se putea realiza decât dintr-un aparat de zbor, fiind prinse pe ea piscuri muntoase din nordul Canadei şi din Alaska care nu erau trecute nici pe hărţile strategice ale Armatei americane. Pe lângă asta, adaugă el, "ştiau să calculeze longitudinea, lucru pe care noi încă nu îl ştiam acum două sute de ani".
     Profesorul Charles H. Hapgood susţine că deoarece calota glaciară a Antarcticii se presupune că are 100 de milioane de ani, există două posibilităţi asupra perioadei în care a fost făcută harta iniţiala: ori calota glaciară este de factură recentă, câteva mii sau zeci de mii de ani, or, originalul hărţii a fost făcut acum milioane de ani, când încă omul nu exista. Aceste două prezumţii sunt respinse de comunitatea ştiinţifică, deoarece fiecare dintre ele ar da peste cap tot ceea ce credem noi că reprezintă istoria umanităţii, de aceea harta lui Piri Reis este considerată doar o curiozitate, printre multe altele care ne-ar schimba poate sistemele de valori sau istoria. http://www.cotidianul.ro

Ce s-ar intampla daca Pamantul nu s-ar mai invarti?

      Posibilitatea ca Pamantul sa nu se mai roteasca este o idee futurista si un scenariu SF putin probabil sa se intample vreodata, dar ea i-a fascinat intotdeauna pe oamenii de stiinta. O noua analiza realizata cu un software geografic performant le-a dat acestora o idee despre ce s-ar intampla fara forta centrifuga.
     O schimbare pe care am observa-o imediat in acest caz ar fi durata zilei. Daca planeta nu s-ar mai roti in jurul propriei axe, ci doar in jurul soarelui, ziua ar dura un an, potrivit site-ului esri.com.

     De asemenea, in lipsa fortelor centrifuge provocate de lipsa rotatiei, geografia Pamantului s-ar schimba complet in urma unor cutremure devastatoare. In lipsa aceleiasi forte, oceanele vor fi controlate doar de forta gravitationala asa ca isi vor schimba pozitia.

     In prezent nu dam prea mare importanta motivelor pentru care oceanele arata cum arata si ne imaginam ca e vorba de relief si de nivelul marii. Totusi, in absenta fortei centrifuge, cantitatea uriasa de apa care se afla la Ecuator va migra catre zonele in care gravitatia este cea mai puternica, adica spre poli. In acelasi timp, la Ecuator va iesi la suprafata pamantul.

     In cele din urma, Pamantul va avea un megacontinent aflat la Ecuator si doua oceane aflate la poli. Europa, Rusia si Canada vor fi acoperite de ape, iar Groenlanda si Antarctica se vor micsora semnificativ, in ciuda altitudinii mari. Marile lacuri nord-americane, care reprezinta cel mai mare rezervor de apa dulce vor disparea.

Fazele  intermediare  ale  acestui  fenomen  ipotetic:

Click  aici  pentru  o  simulare  video:

http://www.esri.com/news/arcuser/0610/nospin-video.html

http://www.esri.co

Cum se vede Luna de pe Statia Spatiala Internationala

     Vazuta de la bordul Statiei Spatiale, Luna are un aspect ciudat. In imagine se poate vedea ca satelitul nostru natural pare a fi... turtit.

Statia Spatiala Internationala

     Explicatia acestui aspect ciudat sta in faptul ca aerul care inconjoara Pamantul actioneaza, in acest caz, ca o lentila, dupa cum explica specialistul Phil Plait, citat de io9.com. 

     Astfel, se produce fenomenul de refractare, cel care face ca Luna sa aiba aceasta forma turtita. Pentru a intelege mai bine, putem face un mic experiment. Daca punem o lingura intr-un pahar cu apa, imaginea va fi distorsionata intr-un mod similar.

     Efectul de "turtire" a Lunii dispare pe masura ce ea se afla mai sus. El poate fi observat si de pe Pamant, chiar si in cazul Soarelui. La rasarit, Soarele se proiecteaza pe orizont la fel de "turtit" precum Luna in imaginea alaturata.

Chinezii au făcut cel mai lung pod din lume peste o apă

     Chinezii uimesc şi de această dată şi arată lumii întregi cât de bine se pricep la construcţii. Au realizat, după ce au construit avionul invizibil, un pod care măsoară 50 de kilometri lungime.
     Acesta ar putea traversa Canalul Mânecii şi este cu aproape 5 kilometri mai lung decât podul Lake Pontchartrain Causeway din Louisiana, SUA, deţinătorul actual al recordului mondial, potrivit The Telegraph.
     Complexa construcţie va face legătura între oraşul foarte bine dezvoltat Qingdao şi suburbia Huangdao peste apele albastre ale golfului Jiaozhou. http://www.cotidianul.ro

GOLFUL BENGAL

     GOLFUL BENGAL-, cel mai mare golf (2 172 000 km2).

Parte a Oceanului Indian desfăşurată (la N de paralela 10° lat N) între Peninsula India şi ins. Ceylon/Sri Lanka (V) şi Peninsula Indochina (Myanmar), ins. Andaman şi Nicobar (în E).

     Linia ţărmului (mai accidentat în partea de NE, aproape lipsit de golfuri în V- Pen. India) măsoară cca 3 600 km, iar diagonala G.B. este de 1 730 km. Volumul mediu de apă este apreciat la 5,6 mii. km3, ad. medie este de 2 586 m, iar ad. max. (întâlnită în S) atinge 5 258 m. Numeroase râuri şi fluvii, care se varsă în G.B. (Cauvery, Krishna, Mahanadi în V, Gange şi Brahmaputra în N, Irrawaddy în NE), formează delte (delta comună Gange-Brahmaputra este cea mai mare din lume) şi contribuie la scăderea salinităţii apelor Golful Bengal (dacă în S este de 34%o, în N ea coboară la 30%o). Tcmperatura apei variază între 25-27°C (în februarie) şi 28-29°C (în mai şi august), fluxul înregistrează valori până la 10,7 m înălţime.

     Curenţii de apă sunt orientaţi de mersul musonilor (iarna mişcarea se face în sensul acelor de ceasornic, vara în sens invers). Furtuni puternice caracterizează perioada de schimbare a musonului (octombrie-noiembrie). Valuri uriaşe însoţesc furtunile tropicale, măturând în zona litorală totul din calea lor. Porturi cu trafic mai însemnat sunt Chennai – Madras, Vishakhapatnam (în V), Calcutta – Kolkata şi Chattagam = Chittagong (în N).

http://www.ideisicuriozitati.com/

GOLFUL BENGAL

GOLFUL BENGAL-, cel mai mare golf (2 172 000 km2). Parte a Oceanului Indian desfăşurată (la N de paralela 10° lat N) între Peninsula India şi ins. Ceylon/Sri Lanka (V) şi Peninsula Indochina (Myanmar), ins. Andaman şi Nicobar (în E).

     Linia ţărmului (mai accidentat în partea de NE, aproape lipsit de golfuri în V- Pen. India) măsoară cca 3 600 km, iar diagonala G.B. este de 1 730 km. Volumul mediu de apă este apreciat la 5,6 mii. km3, ad. medie este de 2 586 m, iar ad. max. (întâlnită în S) atinge 5 258 m. Numeroase râuri şi fluvii, care se varsă în G.B. (Cauvery, Krishna, Mahanadi în V, Gange şi Brahmaputra în N, Irrawaddy în NE), formează delte (delta comună Gange-Brahmaputra este cea mai mare din lume) şi contribuie la scăderea salinităţii apelor Golful Bengal (dacă în S este de 34%o, în N ea coboară la 30%o). Tcmperatura apei variază între 25-27°C (în februarie) şi 28-29°C (în mai şi august), fluxul înregistrează valori până la 10,7 m înălţime.
     Curenţii de apă sunt orientaţi de mersul musonilor (iarna mişcarea se face în sensul acelor de ceasornic, vara în sens invers). Furtuni puternice caracterizează perioada de schimbare a musonului (octombrie-noiembrie). Valuri uriaşe însoţesc furtunile tropicale, măturând în zona litorală totul din calea lor. Porturi cu trafic mai însemnat sunt Chennai – Madras, Vishakhapatnam (în V), Calcutta – Kolkata şi Chattagam = Chittagong (în N).

Harta  golfului  Bengal

Golful  Bengal  vazut  din  satelit.

Curiozitati despre Dunare

     DUNĂREA (în limba germană – DONAU; slovacă – DUNAJ; maghiară – DUNA; bulgară, sârbă şi croată – DUNAV; rusă, ucraineană – DUNAI; romanii o numeau Danubius până la Porţile de Fier şi Istros – de aici şi până la vărsare), fluviul care străbate cel mai mare număr de ţări (zece: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina) şi capitale (patru: Viena = Wien, Bratislava, Budapesta = Budapest şi Bel­grad = Beograd).

      Dunarea traversează toată Europa Centrală, în general pe direcţia V-E, fiind al doilea fluviu european (după Volga), ca lungime (2 857 km; locul 27 pe glob), bazin (805 300 km2) şi debit (6 300 m3/s înainte de a pătrunde în deltă) şi primul ca volum de ape purtate (cca 200 km3 anual).

     Dunarea se formează în SV Germaniei, lângă orăşelul Donaueschingen, la altitudinea de 667 m, prin unirea râurilor Brigach şi Breg, care izvorăsc din partea centrală a Munţilor Pădurea Neagră (Schwarz Wald), traversează o serie de masive muntoase, depresiuni şi câmpii şi debuşează în Marea Neagră printr-o deltă.

     Cursul superior al Dunarii (de la izvoare până la Viena = Wien) este tipic montan, cu o vale îngustă (între 20-100 m până la Ulm, 100-350 m până la Viena), adâncă şi mărginită de versanţi abrupţi. La Viena, Dunarea poate fi considerată deja fluviu (lăţime – 580 m, debit – cca 2 000 m3/s), deşi nu a parcurs decât aproape 1 000 km de la izvoare. în cursul superior este limitată de masivele muntoase Jura Suabă (Schwăbische Alb), Jura Franconiană (Frankishe Alb), Pădurea Boemiei (Bdhmer Wald), pe stânga, şi Podişul Bavariei, Alpi şi Prealpi, pe dreapta.

     In cursul mijlociu (de la Viena până la Baziaş), Dunarea străbate Câmpia Panoniei şi are o vale largă, o luncă dezvoltată, meandrează puternic şi se desparte frecvent în două sau mai multe braţe ce închid între ele insule. Valea sa se “îngustează doar atunci când străbate ramificaţiile Carpaţilor (defileul Poarta Visegradului). De la Vâc (Ungaria) şi până la Vukovar (Croaţia), fluviul curge, pe cca 400 km, pe direcţia N-S, abătându-se de la orientarea generală (V-E).

     Cursul inferior (de la Baziaş până la vărsarea în Marea Neagră) începe prin cel mai lung defileu din Europa (134 km, după alte surse 120 km), tăiat de fluviu în masa Carpaţilor, care ţine până la Gura Văii. în aval de Drobeta-Turnu Severin cursul fluviului se lărgeşte şi este limitat de Câmpia Română (sau Câmpia Dunării de Jos) şi Câmpia Bugeacului, în stânga, şi Podişul Prebalcanic şi Podişul Dobrogei, în dreapta. în acest sector valea este asimetrică, malul drept fiind în general mai înalt (până la 200 m), iar cel stâng – coborât, cu terase şi luncă largă, până de curând presărată cu numeroase lacuri şi braţe moarte (în prezent multe fiind desecate). între Călăraşi şi Brăila s-a format o luncă interioară (sau „deltă interioară”), astăzi hidro- amenajată, reprezentând o importantă regiune agricolă, formată din Balta Ialomiţei (831,3 km2) şi Balta Brăilei (870 km2).  http://www.ideisicuriozitati.com/

DORSALA ATLANTICĂ

DORSALA ATLANTICĂ (sau DORSALA MEDIO-ATLANTICĂ), cel mai lung sistem muntos submarin (16 100 km).

     Descoperită la mijlocul secolului al XlX-lea, odată cu instalarea primelor cabluri telegrafice transoceanice, între America de Nord şi Europa DORSALA ATLANTICĂ ocupă treimea mediană a Oc. Atlantic, desfaşurându-se aproape continuu din N Islandei până în apropierea Antarcticii. Lăţimea maxima a dorsalei este de 805 km, iar cea mai mare înălţime este atinsă în Muntele Pico (ins. Azore=Aţores), care are 7 198 m de la fundul mării şi 2 320 m deasupra nivelului mării.

Muntele  Pico, ( Insulele Azore),  porneste  de  pe  fundul  oceanului  Atlantic.

Are  9518 m  in  total:

- 7198 m  de  la  fundul  oceanului  Atlantic  pana  la  nivelul  marii

- 2320 m,  deasupra  nivelului  marii

http://www.ideisicuriozitati.com

Insula Bouvet

Insula Bouvet, cea mai izolată insulă din lume.

     Situată în Sudul Oc. Atlantic, la 54°26* lat. S şi 3°24′ long. E (2 500 km SV de Capul Bunei Speranţe = Cape of Good Hope Advance şi 2 000 km E de arhipelagul Sandwich de Sud – South Sandwich); suprafata: 58,5 km2, după surse norvegiene, 68 km2, după alte surse, fără locuitori permanenţi.
     Insula Bouvet a fost descoperită la 1 ianuarie 1738 de francezul Jean-Baptiste-Franţois Bouvet de Lozier, pornit în căutarea continentului sudic. Vizitată de Lindsay (1808), Norris (1825) şi expediţia germană de pe vasul „Valdivia” (1898), care îi stabileşte coordonatele geografice, insula Bouvet este ocupată la 1 decembrie 1927 de Norvegia. Transformată într-o bază a flotei baleniere, devine oficial dependenţă norvegiană în 1930.
      Insulă vulcanică, proeminenţă a dorsalei submarine afro-antarctice, cu altitudinea maxima de 939 m, Bouvet este acoperită aproape permanent de zăpadă şi gheaţă (mai libere sunt ţărmurile de V şi E), doi gheţari coboară spre N şi S până în apele oceanului, cel din S formând şi o barieră înaltă de 120 m. Vegetaţia este reprezentată de muşchi şi licheni, iar fauna, de un număr restrâns de foci.

Insula Bouvet

Localizare  insulei Bouvet  in  sudul  oceanului  Atlantic.

Lacul subteran Dragon’s Breath

Lacul subteran Dragon’s Breath.   Cel mai mare lac subteran(2,61 ha).

     Este situat în Namibia (SV Africii), la 46 km NV de oraşul Grootfontein. Cu oglinda apei la 66 m sub nivelul solului, lacul – numit şi Dragon’s Breath – are o adâncime maximă de 84 m.
     Peştera a fost descoperită în 1986. Anterior, cel mai întins lac subteran a fost considerat Lost Sea (SUA)

Stramtoarea DRAKE

Stramtoarea DRAKE, cea mai largă strâmtoare maritimă (1 140 km).

     Situată în apropierea Antarctidei, str. DRAKE separă ins. chiliană Diego Ramirez (din apropierea Ţării de Foc = Tierra del Fuego) de ins. Shetland de Sud (South Shetland) şi uneşte Oc. Pacific cu Oc. Atlantic.
     Bântuită de puternice furtuni aproape tot timpul anului, str. DRAKE este plină de aisberguri în timpul verii australe (noiembrie-februarie) şi prinsă de banchiza polară antarctică (în partea ei sudică) în timpul iernii. Adâncimile sunt mari, ajungând până la 5 840 m. Prin str. DRAKE trece curentul circumpolar (maritim) care prezintă un debit de 140 mii. m3/s, de 5 000 mai mare decât cel al Amazonului .
     Strâmtoarea poartă numele corsarului englez Francis Drake care, spre sfârşitul sec. XVI (1577-1580), a efectuat al doilea înconjur al lumii, trecând în octombrie 1578 şi prin această aspră regiune a planetei noastre.  http://www.ideisicuriozitati.com/

BULGAN

BULGAN (Mongolia), cea mai lungi linie de falie activă din lume (400 km).
     Situată în V ţării, în provincia Zavkhan, în N lacului Olgon Nuur, s-a activat în mod neaşteptat la 23 iulie 1905 în urma unui cutremur de 8,2-8,7 grade pe scara Richter; între urmările acestui puternic seism se numără şi fisuri ale suprafeţei terestre cu lungimi de 60 m şi lărgime de 10 m în lungul liniei de falie menţionate.
     Această linie de falie poate fi urmărită pe circa 400 km între zona lacului Sangiin Dalai Nuur şi izvoarele râului Khangiltsag (în munţii Khan Khukhii).

CERCUL DE FOC AL PACIFICULUI

CERCUL DE FOC AL PACIFICULUI (RING OF FIRE = CERCUL DE FOC), cea mai întinsă şi activă zonă vulcanică.

     Concentrează 62% din toţi vulcanii activi existenţi în prezent (peste 350 din cei 600 vulcani activi); două treimi din aceştia se află în arcurile insulare din Pacificul de Vest, iar restul pe ţărmurile pacifice ale celor două Americi.
     Fosele care măr­ginesc Pacificul sunt active din punct de vedere seismic, fapt care determină producerea a numeroase cutremure, care, aso­ciate vulcanismului activ, justifică denumirea de centura de foc sau cercul de foc dată de specialişti acestei zone. Din cele o sută de cutremure de mare magnitudine care au avut loc în prima jumătate a sec. al XX-lea, 75 s-au produs în această zonă.

     Inelul este întrerupt numai de-a lungul coastei vestice a S.U.A. şi Canadei, unde nu apare nici o fosă şi unde se produc rareori cutremure; dar, în S ţărmului pacific al S.U.A., se află cea mai lungă zonă de fractură oceanică, Mendocino (lungă de peste 3 000 km), care se continuă pe uscat cu una dintre cele mai mari falii terestre – San Andreas (din California). De-a lungul centurii de foc au loc deplasări submarine care provoacă tsunami – valuri oceanice devastatoare care invadează coastele pacifice.
     Printre vulcanii din cercul de foc se înscriu! Âsama , cel mai activ dintre cei 57 vulcani japonezi aflaţi în activitate, Bromo, Tambora  şi Perbuatan , cei mai distrugători dintre cei peste 100 de vulcani activi din Arhipe­lagul Indonezian, Ktiucevski (Kl’ucevskaja Sopka) în peninsula  Kamceatka (Kamcatka), Katmai în Alaska, Taal în arhipelagul  Filipinelor.

     Dintre cutremurele catastrofale din centura de foc amintim pe cele din câmpia japoneză Kanto , din septembrie 1923, din insula filipineză Mindanao (aprilie 1955), cele din Peru din noiembrie 1946, ianuarie 1962, mai 1970 , din California: San Francisco, 18 aprilie 1906, magnitudine 8,3 grade, şi cele din octombrie 1974, aprilie 1988, octombrie 1989 (Loma Prieta), noiembrie 1996. în California (SUA) au avut loc, între 1812 şi 2005,17 cutremure cu magnitudinea de peste 7 grade, cel din 18 aprilie 1906 a avut 8,3 grade şi a distrus aproape în întregime oraşul San Francisco.
http://www.ideisicuriozitati.com

CHERRAPUNJI – India

     CHERRAPUNJI (CHERRAPUNJEE), localitate unde s-a înregistrat cea mai mare cantitate de precipitaţii căzută într-un an (22 990 mm, anul 1861) şi într-o lună (9 300 mm, luna iulie 1861).

     Localitate în NE Indiei (statul Assam), la 1 300 m alt. şi la 51 km S de Shillong, capitala statului, la poalele zonei prehimalayene Garo-Khasi-Jaintia (alt. max. – vf. Shillong 1 961 m), Acest adevărat „pol al ploii” se explică prin poziţia geografică a localităţii.
     Musonul de vară, încărcat cu umiditate deasupra Golfului Bengal, este obligat, în apropiere de C., să escaladeze un abrupt de peste 600 m, orientat spre S (pe direcţia de acces a musonului); urmarea o constituie căderea unor ploi extrem de abundente (ex.: în 16 iunie 1995 s-au înregistrat 1 563 mm!). Media anuală a pre­cipitaţiilor este de 11 000 mm, iar minima înregistrată a fost de 7 180 mm (în anul 1873). Cea mai mare parte a ploilor cade în intervalul mai-septembrie. http://www.ideisicuriozitati.com

DAMASC – Siria

DAMASC (DIMASHQ), cea mai veche capitală. Situat în SV Asiei (Orientul Apropiat), la 33°30′ lat. N şi 36° 18′ long. E, într-o depresiune-oază (Ghutah) la poalele Munţilor Antiliban (Jebel esh Sharqi), oraşul are o continuitate pe aceeaşi vatră de peste 4 000 ani.

     Numele oraşului (Dimashq) apare pentru prima oară în lista geografică a faraonului Tutmes (Thutmosis) al III-lea (sec. XV î.Hr.). Spre sfârşitul mileniului I î.Hr., devine capitala regatului arameilor, distrusă de către asirienii conduşi de Tiglat-palasar al III-lea în anul 732 î.Hr. Menţionat ca reşedinţă provincială asiriană, până în timpul lui Assurbanipal (669-626 î.Hr.), D. devine în perioada persană capitala „satra­piei” Trans-Eufrat. Centru comercial fără strălucire în perioada elenistică, D. renaşte sub stăpânirea romană şi bizantină (64 î.Hr.-635 d.Hr.), deşi în sec. V-VI d.Hr. este teatrul de luptă între armatele bizantine şi persane.
     Arabii cuceresc oraşul în anul 635 şi îl transformă pentru un secol (până în anul 750) în capitala califatului lor, ce se întindea de la ţărmul Oc. Atlantic şi Spania până în valea Indusului şi Asia Centrală. După 750,- Damasc rămâne doar reşedinţă provincială arabă (capitala califatului se mută la Bagdad Si Baghdăd) şi otomană (după 1516, când este ocupat de Selim I). în perioada otomană este cunoscut ca punct de plecare al caravanelor cu pelerini spre locurile „sfinte” Mecca şi Medina. După ultimul război mondial, Damascul este proclamat capitala statului independent Siria.
     Oraşul este traversat de râul Nahr Barada („Râul rece”) şi dominat de muntele Jabal Qăsyun (1 109 m), ale cărui pante golaşe contrastează cu livezile de portocali, caişi şi viile întinse ce însoţesc vatra oraşului în depresiunea Ghutah. Damasc prezintă moderne cartiere rezidenţiale, administrative, comercial- financiare, alături de care se află oraşul vechi cu farmecul bazarurilor („suqs”) şi monumente vestite în toată lumea. între acestea: Marea Moschee (Moscheea Umayyad), ridicată în anul 705 pe locul unei biserici din sec. al IV-lea, cetatea oraşului (din perioada romană, restaurată în sec. al XlII-lea), moscheea Taqiah (sec. al XVI-lea) ş.a.
     Capitală a Siriei, oraşul Damasc, are o importantă activitate industriala (textile, încălţăminte, ciment, mobilă, marochinărie ş.a.), este primul centru financiar şi comercial şi cel mai mare centru cultural: universitate (f. 1923), muzee (cu celebre colecţii de piese romane din sticlă, obiecte din vechile centre Ugarit, Mari, Palmyra) ş.a.
     Evoluţia numerică a populaţiei:
   154 000 loc. (1896);
   250 000 loc. (1915)
   372 476 loc. (1932)
   529 963 loc. (1963)
   836 600 loc. (1973)
1 361 000 loc. (1989)
1 549 932 loc. (1994)
1 568 000 loc. (2005)
2,23 mil. loc. aglomeraţie urbană (2003).
http://www.ideisicuriozitati.com

Craterul DEEP BAY – Canada

DEEP BAY (CANADA), cel mai adânc crater meteoritic.

     Situat în provincia canadiană Saskatchewan, la 56°24′ lat. N şi 102°59′ long. V, craterul, cu o adancime de 220 m, a fost desco­perit pe baza unor fotografii aeriene executate în anii 1956-1957. Diametrul său de 13,7 km este atribuit căderii unui meteorit uriaş în urmă cu 100-150 mil. ani.
     Reprezintă extremitatea SV a Reindeer Lake (6 390 km2), lac având numeroase insule şi în general  adâncimi mici.

Imagine  din  satelit  a  lacului  Reindeer  din  Canada.  Craterul  cu  numele  Deep Bay  se  afla  in  partea  de sud  a  lacului.  http://www.ideisicuriozitati.com