Deasupra norilor,
Crucea Eroilor Neamului este un monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. La baza vârfului Caraiman se află orașul Bușteni
Crucea Eroilor Neamului este situată în șaua masivului Caraiman,
chiar pe marginea abruptului către Valea Seacă, la altitudinea de 2291
m, fiind unică în lume atât prin altitudinea amplasării, cât și prin
dimensiuni: crucea propriu-zisă are o înălțime de 28 m și două brațe de
câte 7 m fiecare.
Monumentul era cea mai înaltă construcție din lume la vremea
respectivă, de acest fel, situată la o astfel de altitudine. Lățimea
stâlpului vertical este de 2 m, lungimea brațelor orizontale până în
axul stâlpului fiind de 7 m, iar latura unui ochi pătrat de zăbrea este
de 2 m.
Crucea este executată din profile de oțel, fiind montată pe un soclu
din beton armat placat cu piatră, înalt de 7,5 m. În interiorul acestuia
se află o încăpere care a adăpostit inițial generatorul de energie
electrică ce alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii.
Unele legende povestesc că acest monument s-a realizat în urma unui
vis pe care l-a avut Regina Maria. Munții Bucegi reprezentați prin
vârful Caraiman au fost stropiți de sânge românesc în Primul Război
Mondial. Pentru construcția monumentului s-a ales vârful secundar al
Caraimanului (2291 m), deoarece, dacă s-ar fi construit monumentul pe
vârful principal (2325 m), Crucea nu ar mai fi fost vizibilă decât din
apropiere, de pe platou.
Proiectul ansamblului a fost realizat de către arhitecții români
Georges Cristinel și Constantin Procopiu. Construcția monumentului a
început în anul 1926 și s-a finalizat în august 1928. Regina Maria a
urmărit îndeaproape execuția până la finalizarea ei. Inaugurarea și
sfințirea monumentului au avut loc pe data de 14 septembrie 1928, de
Ziua Sfintei Cruci.
Lucrările efective au fost executate de către Direcția de Poduri din
cadrul C.F.R. prin secțiile L1 și L 5 din Sinaia. Proiectul de
rezistență a fost întocmit de către inginerii Alfred Pilder și Teofil
Revici, diriginte de șantier a fost Nicu Stănescu și șef de șantier
maestrul V. Bumbulescu. Fondurile necesare construcției au fost obținute
din diferite surse și prin donații de la firme particulare și
instituții de stat.
Monumentul a fost confecționat din traverse metalice îmbinate prin
nituire într-o rețea. Construcția propriu-zisă a fost realizată efectiv
de către Societatea Cultul Eroilor, fiind mobilizați și un număr mare de
tineri. Sculele, lemnul, piesele metalice componente și restul
materialelor necesare au fost transportate cu trenul până la stația CFR
Bușteni. De aici, o parte dintre traversele metalice și celelalte
materiale de construcție a fost transportată de care cu boi pe ruta
Bușteni – Sinaia – Vf. Păduchiosul – Vf. Dichiu – Platoul Bucegi – Vf.
Caraiman, iar restul materialelor, cu funicularul Fabricii de Hârtie
Bușteni. Funicularul a transportat piesele pe Valea Jepilor până în
Cantonul Schiel – pe Platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări
înguste cu caii și măgarii până în vârful Caraiman.
Deoarece numărul căruțelor din zonă era insuficient, o bancă a
acordat un credit cu dobândă mică pentru achiziționarea altora. Drumul
era anevoios, o căruță neputând face într-o săptămână mai mult de
două-trei transporturi. Pentru punerea la dispoziție a propriilor
atelaje, căruțașii - dintre care memoria localnicilor păstrează și
astăzi numele celor din familia Clinci, din Sinaia - erau plătiți cu
bani, câteva brațe de fân și hrană.
Iluminarea crucii pe timp de noapte
La început iluminatul monumentului s-a făcut cu ajutorul unui
generator de energie electrică (localizat în soclul din beton armat) și
al 120 becuri de câte 500 W. În anul 1939, Crucea a fost racordată la
sistemul energetic național. S-a renunțat astfel la generator ca sursă
de iluminare și s-a apelat la sursa cu care era dotată stația complexă
de la Coștila (2487 m), legătura făcându-se printr-un cablu subteran.
Până la instalarea regimului comunist în 1948, Crucea era aprinsă în
noaptea de Sfânta Maria Mare (15 august), dar și de Înălțarea Domnului (sărbătoare cu dată variabilă, la 40 de zile după Învierea Domnului), când este și Ziua Eroilor.
În perioada regimului comunist, monumentul a fost amenințat cu
mutilarea, un primar obedient regimului dorind să-i taie brațele și în
vârful coloanei rămase să monteze o stea roșie.
Până în anul 1989 s-a tras un cablu electric, iar în anul 1991 s-a terminat de montat instalația electrică prin efortul Primăriei din Bușteni,
al locuitorilor și al unor societăți comerciale, Crucea fiind din nou
iluminată. Instalația electrică a fost vandalizată repetat de-a lungul
timpului de către unii turiști care s-au cățărat pe Cruce și au spart
becurile.
În anul 2003,
instalația care lumina crucea s-a defectat. Pentru repararea
instalației electrice, au lucrat echipe de salvamontiști care au fost
nevoite să transporte în vârful muntelui sute de kilograme de materiale,
în ciuda vântului și a temperaturilor deosebit de scăzute.
Salvamontiștii au înlocuit mai multe zeci de becuri care nu mai
funcționau, instalația fiind repusă în funcțiune în decembrie 2004 și
racordată la energia electrica a orașului Bușteni.
Monumentul este în prezent în administrarea Consiliului Local al
orașului Bușteni. Astăzi, odată cu lăsarea întunericului, Crucea de pe
Caraiman este iluminată cu 300 de becuri de câte 500 W fiecare și poate
fi văzută de la zeci de km depărtare, de pe Valea Prahovei.
Există un nou proiect, care își propune să acopere Crucea Eroilor cu o
vopsea fluorescentă, iar asupra ei să fie proiectat un spot laser.
Crucea Eroilor Neamului se poate ajunge direct din Bușteni, cu telecabina Bușteni-Babele
(12 minute), sau urcând pe traseul turistic marcat Jepii Mici (4 ore/4
ore și jumătate; accesibil doar vara, interzis iarna). Se mai poate
ajunge cu telecabina Peștera-Babele (8 minute), sau urmând traseul cu
marcaje turistice de la Piatra Arsă (1 oră și jumătate), respectiv
Vârful Furnica - Telecabina Cota 2000 (2 ore și jumătate), sau pe
traseele turistice marcate de la cabana Omu.
Traseele turistice montane cele mai accesibile turiștilor sunt cele
de la cabana Babele pe creasta Caraimanului (1 oră și jumătate), sau de
la cabana Caraiman pe traseul Brâna Caraimanului (45 de minute).
sursa: internet
http://ro.wikipedia.org/wiki/Crucea_Eroilor_Neamului
Promovati mai departe adevaratele valori ale Romaniei